Activitate

Mănăstirea Hodoș-Bodrog a vegheat dintotdeauna la neobosita propovăduire a credinței creștine,
ținând trează conștiința credincioșilor care frecventau acest sfânt așezământ în duminici și sărbători,
dar mai ales cu ocazia hramului.

Organizarea pelerinajelor este amintită pentru prima dată în documente în anul 1771, luând o amploare
deosebită mai ales sub păstorirea episcopului Grigore Comșa (1925–1935), situație care se menține și în prezent.

Mănăstirea se ocupa și de viața religioasă din satele Bodrogu Vechi, Bodrogu Nou, Călugăreni și Zădăreni,
a căror conscriere se păstra la mănăstire.

Stareții sau alți viețuitori ai mănăstirii erau de multe ori solicitați să ajute la conducerea
Episcopiei Aradului, mai ales în absența episcopilor sau în perioadele de sede vacante,
revenindu-le rolul de a prezida Consistoriul eparhial.

Mănăstirea Hodoș-Bodrog găzduia unul dintre cele mai vechi așezăminte școlare naționale de pe aceste meleaguri,
unde copiii țăranilor din satele învecinate învățau scrisul și cititul, dar unde se realiza și instruirea
cadrelor necesare pentru diferite parohii.

În anul 1939, Mănăstirea Hodoș-Bodrog a înființat o școală-orfelinat care a funcționat la început în satul
Călugăreni, iar mai apoi s-a mutat în incinta mănăstirii. Copiii orfani au fost educați aici până în anul 1948,
când reforma învățământului de atunci a interzis activitatea școlii.

De educația elevilor și gospodărirea școlii s-a ocupat în mod special ieromonahul Matei Domocoș,
care, în colaborare cu conducerea mănăstirii, s-a străduit să creeze condițiile necesare desfășurării
activității școlii, incluzând în program, pe lângă orele de curs, și activități practice și recreative.

Este de menționat că tinerii care au fost școlarizați de mănăstire, prin părintele Matei Domocoș,
în marea lor majoritate au urmat și învățământul superior de stat, devenind oameni folositori societății,
mulți dintre ei ajungând medici, ingineri, profesori sau directori de întreprinderi.

Viața duhovnicească și gospodărească

Mănăstirea Hodoș-Bodrog își desfășoară activitatea în conformitate cu rânduielile vieții monahale
și cu statutul pentru organizarea și funcționarea mănăstirilor ortodoxe, potrivit principiului:

„Ora et labora” – roagă-te și muncește

Rânduiala este cea a vieții de obște, din care fac parte aproximativ 25 de viețuitori:
ieromonahi, ierodiaconi, monahi, rasofori și frați.

Programul zilnic al slujbelor este cel rânduit vieții mănăstirești: cele Șapte Laude,
Acatiste, Paraclise, Sfânta Liturghie, precum și Sfântul Maslu de obște în fiecare vineri.

După programul slujbelor, călugării se ocupă cu diferite ascultări în gospodăria mănăstirii:
grădinărit, stupărit, îngrijirea animalelor, croitorie și tâmplărie.

În timpul liber, călugării se ocupă cu citirea Sfintei Scripturi,
a cărților ziditoare de suflet, cu meditația și cu pravila de rugăciune particulară.