| 5. | Ieşit-a semănătorul să semene sămânţa sa. Şi semănând el, una a căzut lângă drum şi a fost călcată cu picioarele şi păsările cerului au mâncat-o. |
| 6. | Şi alta a căzut pe piatră, şi, răsărind, s-a uscat, pentru că nu avea umezeală. |
| 7. | Şi alta a căzut între spini şi spinii, crescând cu ea, au înăbuşit-o. |
| 8. | Şi alta a căzut pe pământul cel bun şi, crescând, a făcut rod însutit. Acestea zicând, striga: Cine are urechi de auzit să audă. |
| 9. | Şi ucenicii Lui Îl întrebau: Ce înseamnă pilda aceasta? |
| 10. | El a zis: Vouă vă este dat să cunoaşteţi tainele împărăţiei lui Dumnezeu, iar celorlalţi în pilde, ca, văzând, să nu vadă şi, auzind, să nu înţeleagă. |
| 11. | Iar pilda aceasta înseamnă: Sămânţa este cuvântul lui Dumnezeu. |
| 12. | Iar cea de lângă drum sunt cei care aud, apoi vine diavolul şi ia cuvântul din inima lor, ca nu cumva, crezând, să se mântuiască. |
| 13. | Iar cea de pe piatră sunt aceia care, auzind cuvântul îl primesc cu bucurie, dar aceştia nu au rădăcină; ei cred până la o vreme, iar la vreme de încercare se leapădă. |
| 14. | Cea căzută între spini sunt cei ce aud cuvântul, dar umblând cu grijile şi cu bogăţia şi cu plăcerile vieţii, se înăbuşă şi nu rodesc. |
| 15. | Iar cea de pe pământ bun sunt cei ce, cu inimă curată şi bună, aud cuvântul, îl păstrează şi rodesc întru răbdare. |