| 14. | Şi a auzit regele Irod, căci numele lui Iisus se făcuse cunoscut, şi zicea că Ioan Botezătorul s-a sculat din morţi şi de aceea se fac minuni prin el. |
| 15. | Alţii însă ziceau că este Ilie şi alţii că este prooroc, ca unul din prooroci. |
| 16. | Iar Irod, auzind zicea: Este Ioan căruia eu am pus să-i taie capul; el s-a sculat din morţi. |
| 17. | Căci Irod, trimiţând, l-a prins pe Ioan şi l-a legat, în temniţă, din pricina Irodiadei, femeia lui Filip, fratele său, pe care o luase de soţie. |
| 18. | Căci Ioan îi zicea lui Irod: Nu-ţi este îngăduit să ţii pe femeia fratelui tău. |
| 19. | Iar Irodiada îl ura şi voia să-l omoare, dar nu putea, |
| 20. | Căci Irod se temea de Ioan, ştiindu-l bărbat drept şi sfânt, şi-l ocrotea. Şi ascultându-l, multe făcea şi cu drag îl asculta. |
| 21. | Şi fiind o zi cu bun prilej, când Irod, de ziua sa de naştere, a făcut ospăţ dregătorilor lui şi căpeteniilor oştirii şi fruntaşilor din Galileea, |
| 22. | Şi fiica Irodiadei, intrând şi jucând, a plăcut lui Irod şi celor ce şedeau cu el la masă. Iar regele a zis fetei: Cere de la mine orice vei voi şi îţi voi da. |
| 23. | Şi s-a jurat ei: Orice vei cere de la mine îţi voi da, până la jumătate din regatul meu. |
| 24. | Şi ea, ieşind, a zis mamei sale: Ce să cer? Iar Irodiada i-a zis: Capul lui Ioan Botezătorul. |
| 25. | Şi intrând îndată, cu grabă, la rege, i-a cerut, zicând: Vreau să-mi dai îndată, pe tipsie, capul lui Ioan Botezătorul. |
| 26. | Şi regele s-a mâhnit adânc, dar pentru jurământ şi pentru cei ce şedeau cu el la masă, n-a voit s-o întristeze. |
| 27. | Şi îndată trimiţând regele un paznic, a poruncit a-i aduce capul. |
| 28. | Şi acela, mergând, i-a tăiat capul în temniţă, l-a adus pe tipsie şi l-a dat fetei, iar fata l-a dat mamei sale. |
| 29. | Şi auzind, ucenicii lui au venit, au luat trupul lui Ioan şi l-au pus în mormânt. |
| 30. | Şi s-au adunat apostolii la Iisus şi I-au spus Lui toate câte au făcut şi au învăţat. |
