Activitate
Mănăstirea Hodoș – Bodrog a vegheat dintotdeauna la neobosita propovaduire a credinței creștine, ținând trează conștiința credincioșilor care frecventau acest sfânt așezamânt în duminici și sarbători, dar mai ales cu ocazia hramului.
Organizarea pelerinajelor este amintită pentru prima data în documente ăn anul 1771, luând o amploare deosebită mai ales sub păstorirea episcopului Grigore Comșa (1925-1935), situație care se menține și în prezent.
Mănăstirea se ocupa și de viața religioasș din satele: Bodrogu Vechi, Bodrogu Nou, Călugareni și Zădăreni, a caror conscriere se pastra la mănăstire.
Stareăii sau alăi viețuitori ai mănăstirii erau de multe ori solicitați sa ajute la conducerea Episcopiei Aradului, mai ales în absența episcopilor, sau sedisvacanțelor episcopale, lor revenindu-le rolul de a prezida Consistoriul eparhial.
Mănăstirea Hodoș – Bodrog gazduia unul din cele mai vechi așezaminte școlare naționale de pe aceste meleaguri unde copiii țăranilor din satele învecinate învățau scrisul și cititul, dar care facea și instruirea cadrelor necesare pentru diferite parohii.
În anul 1939, Mănăstirea Hodoș – Bodrog a înfiinșat o școalș-orfelinat care a funcționat la început în satul Călugareni, iar mai pe urma s-a mutat în incinta mănăstirii. Copiii orfani au fost educați aici până în anul 1948, când reforma de atunci a învațămintului a interzis activitatea școlii.
De educația elevilor și gospodărirea școlii s-a ocupat în mod special ieromonahul Matei Domocoș, care, în colaborare cu conducerea mănăstirii s-a straduit sa creeze condițiile necesare desfașurării activității școlii, incluzând în programul școlii pe lângă orele de curs și ore de activități practice și distractive. De asemenea și pe perioada vacanțelor, elevii aveau preocupări practice, având și profesori de lucru manual, ocupându-se cu impletitul coșurilor și confecționarea altor lucruri utile mănăstirii și școlii.
De menționat că tinerii care au fost școlarizați de mănăstire, prin părintele Matei Domocoș, în marea majoritate au urmat și învătământul superior de stat, devenind oameni folositori societății, mulți dintre ei ajungând medici, ingineri, profesori, directori de intreprinderi.
Viața duhovnicească și gospodarească
Mănăstirea Hodoș – Bodrog își desfasoară activitatea în conformitate cu rânduielile vieții monahale și a statutului pentru organizarea și funcționarea mănăstirilor ortodoxe, conform principiului „ora et labora” (roagă-te și muncește).
Rânduiala este cea a vieții de obsșe, din care fac parte aproximativ 25 de vietuitori: ieromonahi, ierodiaconi, monahi, rasofori și frati.
Programul zilnic al slujbelor este cel rânduit vieții mănăstiresti: cele Șapte Laude, Acatiste, Paraclise, Sfânta Liturghie, precum și Sfântul Maslu de obște în fiecare vineri, dimineața și la miezul nopții, sau la cerere de câte ori este nevoie.
Zilnic ieromonahii mănăstirii sunt la dispoziția credincioților care vin ți solicită povațuire și asistență religioasă.
Dupa Sfântul Maslu de obște din fiecare vineri și dupa Sfânta Liturghie din duminici și sarbatori se fac rugăciuni speciale, molifte și deslegări de obște, pentru toți credincioșii care vin la mănăstire.
Cu ocazia Hramului mănăstirii, la 14 august și în Vinerea Mare se face procesiunea „Drumul Crucii”.
După programul slujbelor, călugarii se ocupă cu diferite ascultari în gospodaria mănăstirii: grădinarit, stuparit, îngrijirea animalelor, croitorie, tâmplarie s.a.
În timpul liber călugarii se ocupa cu cititului Sfintei Scripturi, a cărtilor ziditoare de suflet, cu meditatâția și cu pravila de rugăciune particulară.